Maroc
Araba: المملكة المغربية
Berbera: ⵜⴰⴳⵍⴷⵉⵜ ⵏ ⵍⵎⴰⵖⵔⵉⴱ
Marocul, o tara interesanta cu multe lucruri de aratat lumii…
Cred ca sunt utile cateva informatii:
- Localizat in Africa de Nord, Marocul are o populatie de aproximativ 33 milioade de locuitori
- Este monarhie constitutionala, cu parlament ales
- Locuitorii originali ai locurilor au fost berberii. Regiunea a fost cucerita de catre arabii omeiazi in secolul VII, acestia impunandu-si limba, sistemul de guvernare si islamul
- Numele arab al tarii, al-Magrib al-Aqsa, inseamna Vestul Extrem, semnificand faptul ca Marocul este cea mai vestica tara din lumea araba
- Steagul marocan este rosu si are in centru o stea verde cu 5 colturi. Steaua (cunoscuta drept sigiliul lui Solomon) simbolizeaza cei 5 stalpi ai Islamului
- Deviza Marocului: Allāh, al-Waṭan, al-Malik adica Dumnezeu, Patria, Regele
- Capitala tarii: Rabat
si
- Un barbat isi poate lua o a doua sotie doar daca prima isi da acceptul.
Am aterizat in Marrakech sambata 23.01.2016, pe la ora 18.15. Era prima oara cand puneam piciorul pe pamant african, dar sper ca nu si ultima.
Plecasem din Bucuresti, unde erau cam -12 grade C, cu o escala la Roma, unde era un pic mai bine, in jur de zero grade si am ajuns aici unde, la ora 19 erau cam 18 grade. Nu-i rau deloc.
Aeroport micut, cu multe ghisee la intrarea in tara dar si cu multi turisti. Ca urmare ... cozi. A durat cam o ora, dar nici nu mai conta, scapasem de frigul acela groaznic.
In drum spre hotel suntem uimiti de bulevardele largi, moderne, cu magazine, restaurante si cafenele interesante, ce se remarca prin curatenie si civilizatie.
Hotel Semiramis Marrakech
Ne cazam, ne acomodam cu locul si mergem sa servim cina, dupa care o plimbare prin gradinile hotelului este binevenita.
Nu stiu altii cum sunt ... dar eu ma simt foarte bine. Cred ca intr-o viata anterioara am trait intr-o tara araba. In mod sigur am fost printesa...
E seara, luminile orasului se sting, cartea se deschide la una dintre povestile celor 1001 de nopti….
A fost odata ca niciodata ….
Si acum sa incepem cu inceputul.
Ziua 2 - Marrakech
Soneria telefonului isi face simtita prezenta. De afara se aud pasarele cantand... e timpul sa incepem povestea primei zile.
Marrakesh, capitala imperiala a Marocului, a fost fondat in anul 1062, de catre dinastia Almoravid.
Ne intalnim cu ghidul, echipati cu aparate foto ne suim in microbuz si plecam spre primul obiectiv al zilei: Gradinile Menara.
Gradinile Menara - aflate in jurul unui frumos bazin, gradinile, avand aproximativ 30000 de maslini, sunt un loc foarte indragit atat de localnici cat si de turisti.
Gradinile Menara - aflate in jurul unui frumos bazin, gradinile, avand aproximativ 30000 de maslini, sunt un loc foarte indragit atat de localnici cat si de turisti.
Construite in timpul dinastiei Almohad in secolul al XII-lea (anul 1130), gradinile au ajuns la forma actuala in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cand sultanul Adu Rahman a dispus construirea unui pavilion, o constructie cocheta ce apartine familiei regale.
Bazinul de apa este folosit pentru a depozita apa adusa printr-un sistem hidraulic foarte vechi, de la aproximativ 30km, din Muntii Atlas. Bazinul a fost folosit de catre armata Marocana pentru a-i invata pe soldati sa inoate, inainte de a pleca in razboi, dar el este de fapt sursa din care sunt irigate gradinile.
 |
| Pavilionul |
O gradina frumoasa, linistita, cu un bazin plin de pesti mari, pe care de altfel i-am si hranit. Sigur, daca eram in Romania, pestii in mod sigur erau de mult pe gratar. Nu ca la ei ar fi altfel daca nu ar exista paznici in zona.
Admiram gradina de maslini si sistemul de udare al acestora cu canale de apa alimentate din bazin. Cand avionul s-a apropiat de aeroportul din Marrakech am vazut zone intinse cu sere, bazine de apa, instalatii de irigatie ... Am avut si noi in Romania dar am reusit sa le distrugem dupa revolutie, ca de altfel multe alte lucruri realizate cu multa munca si bani. Dar de distrus este usor...
 |
| In spate, Muntii Atlas |
Sa ne vedem de calatoria noastra si sa ne indreptam spre urmatorul obiectiv: Moscheea Koutoubia.
Moscheea Koutoubia - aflata in inima Marrakechului, este foarte usor de reperat datorita minaretului inalt de 70m. Moscheea a fost construita de sultanul Yakoub Al-Mansour, in secolul XII, in stilul marocano-andaluz. Numele moscheei reprezinta "moscheea vanzatorilor de carti" (bookselers) deoarece, la momentul realizarii sale, era inconjurata de vanzatori ambulanti de carti.
Moscheea Koutoubia - aflata in inima Marrakechului, este foarte usor de reperat datorita minaretului inalt de 70m. Moscheea a fost construita de sultanul Yakoub Al-Mansour, in secolul XII, in stilul marocano-andaluz. Numele moscheei reprezinta "moscheea vanzatorilor de carti" (bookselers) deoarece, la momentul realizarii sale, era inconjurata de vanzatori ambulanti de carti.
Actuala moschee este construita in locul celei initiale, construita in timpul dinastiei Almoravid, care a fost demolata deoarece nu era orientata catre Meca.
Chiar daca apa nu strabate canalele amenajate pentru asa ceva, ne bucuram de frumusetea si mirosul portocalelor. Nu ne putem bucura si de gustul lor pentru ca nu sunt comestibile ci doar ornamentale. Ghidul ne-a spus ca in Maroc exista aproximativ 60 de soiuri de portocali.
Pata de culoare pe care o intalnesti in toate locurile turistice din Maroc sunt vanzatorii de apa. Imbracati in costume rosii, cu palarii cu boruri largi, cu ciucuri viu colorati, cu pahare legate de costum si nelipsitul clopotel, te imbie la un pahar de apa sau mai bine zis, te invita sa faci o poza cu ei. Si normal, poza costa.
Moscheea nu se viziteaza la interior, ea este dedicata strict musulmanilor pentru rugaciune. De fapt, din cate am inteles, in Maroc sunt foarte putine moschee in care non-musulmanii au acces si acolo doar in grupuri organizate.
De la moschee o pornim pe jos pe stradutele inguste ale Marrakechului, printre tarabe cu smochine si curmale, vase pline cu condimente, covoare atarnate pe zidurile cladirilor si zecile de pisici care se plimba agale (ne amintesc de cainii de acasa), catre Balatul Bahia.
Palatul Bahia - situat in medina, palatul a fost constuit intr-o perioada de 14 ani (1859-1873) de catre Si Moussa pentru uzul sau personal si al celor 24 de concubine din harem.
Amplasat in mijlocul unei gradini intinse pe o suprafata de 8 hectare, palatul are aproximativ 150 de camere ce se deschid catre curti interioare acoperite cu marmura si mozaicuri. Palatul este decorat cu lemn de cedru sculptat, tavane din lemn de cedru pictate, mozaicuri realizate manual, fantani de marmura, vitralii, intarsii complicate si matase tesuta manual. Umbland pe culoarele palatului iti poti imagina maretia si bogatia palatului in vremurile apuse, in ciuda faptului ca astazi palatul are nevoie de o reabilitare serioasa.
Amplasat in mijlocul unei gradini intinse pe o suprafata de 8 hectare, palatul are aproximativ 150 de camere ce se deschid catre curti interioare acoperite cu marmura si mozaicuri. Palatul este decorat cu lemn de cedru sculptat, tavane din lemn de cedru pictate, mozaicuri realizate manual, fantani de marmura, vitralii, intarsii complicate si matase tesuta manual. Umbland pe culoarele palatului iti poti imagina maretia si bogatia palatului in vremurile apuse, in ciuda faptului ca astazi palatul are nevoie de o reabilitare serioasa.
Hai-hui pe strazile din Marrakech.
Defect profesional ....Si totusi, are si sigilii....
Zidul care despartea zona locuita de evrei de zona locuita de arabi. Astazi cea mai mare parte din evreii ce locuiau in Maroc au plecat, zona fiind locuita tot de arabi.
 |
| Tesaturi marocane |
Mormintele Saadian - construite de catre sultanul Ahmed al-Mansour ed-Dahbi, mormintele sunt impartite in trei cladiri separate: barbatii, femeile si copiii.
Mormintele se evidentiaza de restul orasului prin maretie si grandoare: marmura de Carrara, decoratii aurite si mozaicuri.
 |
| Mormintele femeilor |
Conform traditiei arabe, mormintele acestora sunt orientate catre Mecca. Mormintele care se pot vedea, avand o orientare perpendiculara pe acestea, sunt ale evreilor care au locuit alaturi de familia sultanului.
 |
| Mormintele copiilor |
Din nou pe strazile Marrakechului ...
... ne oprim la o farmacie berbera. Argan, curcuma, turmeric, aloe vera, si alte produse naturale stau la baza zecilor de produse care ne-au fost prezentate impreuna cu efectele lor benefice. Si, cum spunea farmacistul: nu sunt ieftine, sunt medicamente.
Piata Djemaa El Fna - probabil unul dintre cele mai vizitate locuri din Marrakech. O atmosfera unica creata de comercianti, dansatori, acrobati, imblanzitori de serpi, maimute si nelipsitele ghicitoare. Un loc care merita vizitat atat ziua dar mai ales seara.
Eu una nu as accepta sa puna sarpele pe mine nici daca m-ar plati, da sa mai si platesc pentru asta... In timp ce misunam prin piata am vazut un localnic care alerga disperat pe acolo ca ... ii fugise sarpele. Ghidul ne-a explicat ca, in principiu, serpii au dintii scosi si nu te pot musca, dar...
Daca te apuca setea, ceea ce este foarte probabil avand in vedere ca afara sunt cam 28 grade C, recomand cu caldura un suc de portocale proaspat stoarse, in care se adauga gheata pisata.
Si pentru ca a sosit ora pranzului ... este timpul pentru un tajine. Tajine, al carui nume vine de fapt de la vasul in care este gatit, este mancarea traditionala in Maroc. Gatit intr-un vas de lut, cu capac conic, in general din pui sau vita, cu multe legume, condimente si nelipsitele masline, facut la foc mic, timp indelungat, tajinul nu trebuie ratat.
Si nu putem uita nici portia de cus-cus.
Dar cum timpul fuge trebuie sa parasim Marrakechul, cu gandul totusi ca ne vom intoarce aici in ultima zi pentru a putea admira Piata Djemaa El Fna si seara.
Plecam catre Casablanca, orasul atat de renumit datorita filmului care i-a avut ca protagonisti pe Humphrey Bogart, Ingrid Bergman si Paul Henreid. Ce inseamna marketingul si promovarea... Desi toata lumea se gandeste automat la Maroc cand vorbeste despre film, acesta nu a avut nici macar o scena filmata aici. Dar business-ul este business asa ca, un cetatean de origine... americana desigur, a deschis o cafenea pe care turistii sa o poata vizita. De ce nu?
Cum este deja seara, trecem prin cartierul rezidential Anfa ca apoi sa facem o mica plimbare pe jos pe promenada Ain Diab (cornisa). Umezeala este foarte mare si desi nu bate vantul, Oceanul Atlantic este destul de agitat.
Ziua 3 - Casablanca - Rabat - Volubilis - Meknes - Fes
Chiar daca somnul se termina, povestea continua.
Desi nu era in plan vizitarea ei si pe interior, ci doar pe exterior, la cererea noastra am fost sa vizitam Moscheea Hassan II. Este cea mai mare moschee din tara si a doua ca marime din lume, dupa cea de la Mecca, Grand Mosque. Minaretul are 210 m inaltime si este cel mai inalt din lume.
Constructia este realizata pe un teren recuperat din apele Atlanticului la cererea expresa a regelui Hassan II. Acesta a vrut sa construiasca aceasta moschee pe apa deoarece, conform unui verset din Coran, tronul lui Allah a fost construit pe apa. O parte a podelei este realizata din sticla, iar tavanul este glisant astfel incat, la unele ocazii, credinciosii care vin aici sa se roage sa poata contempla cerul si oceanul lui Allah.
La partea de sus a minaretului este un far puternic ce proiecteaza noaptea un spot luminos indreptat spre Mecca.
Odata ce intri in interiorul moscheei ramai cu gura cascata. Maretie, grandoare, opulenta, in concluzie .... nu numai Dubaiul poate fi .... cel mai.
Construita aproape in totalitate cu materiale locale, mai putin marmura de Carrara (din care sunt realizate panourile frontale din interior) si candelabrele de Bohemia, moscheea a fost construita cu bani din "donatii" publice. Numai ca donatiile nu au fost benevole ci obligatorii. Important este ca in final a rezultat ceva frumos ce va ramane peste ani generatiilor urmatoare (sau asa speram). Fie ca esti musulman sau nu, nu poti sa nu admiri frumusetea ce te inconjoara. In fond, fiecare mare constructie s-a realizat cu eforturi financiare substantiale.
Locul in care se realizeaza ritualul purificarii (spalarii) inainte de rugaciune. Si spun ritual pentru ca nu este o simpla spalare, exista si aici reguli ce trebuie urmate, ce parti ale corpului se spala intai, de cate ori... Imi pare rau dar nu imi mai amintesc cele spuse de ghid, oricum mi s-a parut foarte complicat.
Timpul nu ne asteapta pe noi, asa ca, trecand pe langa "renumita" cafenea din Casablanca plecam catre Rabat, capitala Marocului.
Vizitam Mausoleul Mahomed al V-lea. Situat pe esplanada Yacoub al-Mansour, in apropierea turnului Hassan, mausoleul ii adaposteste pe regele Mahomed al V-lea si pe cei doi fii ai sai (Hassan II si Princele Abdallah).
In spate se vede Turnul Hassan, de fapt minaretul unei moschee. Acesta s-a dorit a fi, la momentul constructiei (1195), cea mai mare din lume. Din pacate, minaretul a ramas neterminat, odata cu moartea sultanului in 1199.
Ne indreptam pasii catre Kashab din Oudayas, vechea citadela care alcatuia candva orasul Rabat. Acest Kasbah, construit de vechile populatii de berberi si musulmani, a fost capturat din mainile intemeietorilor de catre dinastia Almohada, in anul 1150, dinastia Almohada fiind inlocuita de maurii Al-Andalus. Acestia au gasit totul intr-o stare avansata de degradare si au decis sa restaureze si sa consolideze vechea cetate.
 |
| Poarta Bab Oudaia |
O plimbare pe stradutele inguste, cu casele vopsite in alb si albastru te duce cu gandul la Grecia.
Strazile din Rabat....
Si din nou la drum, catre Volubilis.
Volubilis - cel mai important sit arheologic roman din Maroc al carui nume vine de la volbura, o planta foarte prezenta in zona.
Intre anii 40-280 Volubilis a fost o localitate de cca 20.000 locuitori, fiind dotata cu atributele unei asezari romane dezvoltate (Capitol, Forum, Basilica, Arc de Triumf, terme, mozaicuri etc). In jurul anului 280, ca urmare a invaziilor berbere repetate, romanii au abandonat localitatea, mutandu-si centrul administrativ al provinciei la Tingis (Tanger).
Se remarca foarte bine mozaicurile foarte bine conservate, aflate cel mai probabil in casele unor locuitori instariti.
 |
| Presa de ulei |
Si cum romanii se respectau, nu puteau sa nu aiba si un loc de relaxare si rasfat. Ceea ce lipseste este ...maseurul.
Cum suntem un pic in intarziere si se lasa si seara, plecam spre Fess cu un scurt popas in Meknes.
 |
| Intrarea in medina |
 |
| Apus de soare |
Ne cazam la Hotel Atlas Volubilis. Suntem obositi, flamanzi asa ca dupa ce ne luam in primire camerele mergem la masa. Si cum mancarea din Fes a fost foarte buna (cinste bucatarului care se vede ca a fost scolit in Franta), merita o mica prezentare aici.
 |
| Antreu rece |
 |
| Antreu cald |
 |
| Fel principal |
 |
| Desert |
Ziua 4 - Fes (Fez) - capitala mestesugareasca a Marocului.
Buna dimineata Fes! O noua poveste este pe cale sa se scrie....
Primul obiectiv al zilei este Palatul Regal (Dar el-Makhzen). Din pacate palatul nu poate fi vizitat dar privelistea pe care ti-o ofera portile de intrare merita tot drumul pana acolo. Si cand te gandesti ca modelul de pe aceste usi este realizat manual. Asta da munca.... Asta ca sa nu mai vorbim de mozaicuri...
Ne despartim de palat si o luam incet pe strazile inguste catre intrarea in medina. Trecem prin zona locuita candva de evrei (mari comercianti) ale caror locuinte se remarca prin balcoanele pe care nu le intalnesti la casele musulmanilor.
Dar inainte de a intra in increngatura de strazi, stradute, magazine, tarabe, comercianti, magarusi si altele, sa aruncam o privire de sus asupra orasului, asupra a ceea ce urmeaza sa vedem, mai bine zis sa traim si sa simtim. Pentru ca medina orasului Fes trebuie "simtita".
Si cum in drumul nostru avem un atelier de olarit, sa vedem un pic ce pot face ... doua maini dibace.
Pentru inceput, vasele tajine...
Urmeaza apoi munca de sisif ... mozaicuri realizate manual, bucatica cu bucatica...
Dar ceea ce se obtine in final... merita tot efortul. Despre costul acestor opere de arta nu vorbim. Sa ramanem in zona artei, a frumosului, a culturii si sa nu o umbrim cu latura materiala.
Ei, dar a venit timpul sa ne urcam pe covorul fermecat si sa trecem pe sub portile medinei...
Inca de la intrare ne intampina poarta a carei culoare este albastru pe exterior si verde pe interior. Prin ea se zareste turnul moscheei.
Si, la drum...
Facem un mic popas la Medersa Attarine. Ce este o medersa? Este o scoala unde copiii vin sa desluseasca tainele Coranului. De la cea mai frageda varsta pana la 50 de ani sunt primiti aici sa studieze din scoarta in scoarta cartea sacra a musulmanilor.
In partea de sus a cladirii exista si camere (internat) pentru elevii veniti la studiu din alte zone mai indepartate.
Dar sa revenim la strazile medinei: magazine cu lampi, tavi, papuci, genti..."toate" lucrate manual. Si ceea ce face deliciul cumparaturilor este negocierea. O adevarata arta ... si daca stii sa negociezi poti sa cumperi si la un sfert din pretul cerut.
Asa cum spuneam negocierea este o arta. Cand se lucreaza in echipa este si mai bine. Comerciantul cere, tie trebuie sa-ti placa dar sa nu o arati prea tare .. el vrea ... ea spune nu ... daca mai ai si o cumnata in echipa de negociere ajungi sa fii compatimit... dar in final toata lumea este multumita.
Un alt lucru specific zonei este "puful". Pernutele colorate realizate din piele de oaie sau de camila, cu pretul variind in consecinta.
Nu puteam sa nu vizitam si ceva magazine in care sa ni se prezinte cum se fac covoarele, tesaturile sau esarfele. Adevarata arta berbera .... Ca poate, poate ni se lipeste ceva de degete....
Daca in desertul Iordaniei eram beduina aici am devenit berbera.
Dar sa nu uitam renumitele locuri de realizare si vopsire a pieilor. Eu una nu am ajuns la cele functionale din cauza mirosului. Intregul meu organism s-a revoltat la mirosul pe care il simti trecand pe strazile limitrofe zonei si a spus: NU. Eu aici nu intru. Asa ca am vizitat numai un magazin de pielarie din care puteam admira privelistea vopsitoriilor aflate in reabilitare. Sa nu va inchipuiti ca aici nu mirosea... Mirosea, dar la un nivel acceptabil. Nu am sa povestesc nimic despre procesul de tratare a pieilor caci numai gandul la el si mi se intoarce stomacul pe dos. Un lucru este cer: gecile de piele rezultate in urma procesului erau "manusa".
Plimbarea noastra prin medina s-a incheiat. Am mers la hotel pentru un pic de odihna inaintea serii ce urma sa fie interesanta. Si a fost....
Pe seara, dupa o cina delicioasa (din nou) covorul fermecat ne-a dus intr-un riad, la un spectacol local.
Spectacolul a fost frumos dar mult mai frumoasa a fost locatia. Acum da, eram intradevar intr-una din cele 1001 de nopti ...
Nu putea sa lipseasca din spectacol ritualul nuntii.....
O noua poveste s-a scris, e timpul sa mergem la culcare....
Ziua 5 - Fes - Beni-Mellal
Astazi avem o zi de calatorit. Un drum prin padurile de cedri si stejari din Muntii Atlas. Facem o mica oprire la Ifrane, oras situat la 1713m, o statiune a sporturilor de iarna (mica Elvetie).
Leul berber - leu din Muntii Atlas, cea mai mare subspecie de leu, disparuta la inceputul secolului trecut, folosita de romani in luptele cu animale din Coloseum.
Dupa o cafea buna si o prajitura cu muuulta ciocolata, plecam din nou la drum printr-un peisaj superb, care se schimba de la un moment la altul.
Intrucat zilele trecute am facut o vizita in Carrefour si am fost impresionati negativ de preturile de aici, l-am intrebat pe ghid de unde cumpara marocanii, oamenii simpli, normali, care nu au venituri foarte mari. Raspunsul: din souk-uri. Asa ca ne-am dus sa vizitam un souk. Unul dintr-o localitate mica si nu unul pentru turisti. Seamana un pic cu Oborul de dupa revolutie sau cu depozitele de la Europa din aceeasi perioada?
Ziua 6 - Beni-Mellal - Cascada Ouzoud - Marrakech
In mod normal programul nostru pentru cea de-a sasea zi cuprindea drumul pana la Marrakech si o dupa amiaza linistita, sau nu, in piata centrala din Marrakech. Dar ghidul a venit cu o propunere: Cascada Ouzoud. Am stat, ne-am gandit, am cautat pe net si raspunsul a fost: da, mergem. Si nu ne-a parut rau. In primul rand drumul pana acolo, venind dinspre Beni-Mellal este extraordinar de frumos. Maretia Muntilor Atlas, sau mica parte pe care am vezut-o, culorile care trec de la verde la bej pentru ca intr-un final sa devina rosu arzator te tin permanent cu ochii lipiti de geam. Asta in situatia in care nu l-ai rugat pe sofer sa opreasca, pentru a nu stiu cata oara, sa faci si tu o poza.
Si pentru ca vorbeam de oprit, da, l-am rugat pe sofer sa opreasca sa facem poze cu copacii infloriti. Este un vis. Din terenul arid cresc mandrii, plini de flori si fara frunze... migdalii.
Daca despre cameleoni sunt sigura ca ati auzit, despre casele cameleon nu cred. Asa sunt numite casele din aceasta zona pentru ca, fiind realizate din material local, sunt una cu zona. De departe aproapre ca nu le vezi.
Intr-un final am ajuns si la destinatia noastra: Cascada Ouzoud (sau Cascada Maslinilor, a livezilor de maslini, in berbera). Pentru ca este loc turistic, nu pot sa lipseasca comerciantii cu tarabele pline, dornici sa iti vanda ceva la cel mai bun pret.
Inainte de a incepe coborarea, ca niste oameni prevazatori, care stau bine cu planificarea, ne asiguram ca la intoarcere mancarea va fi gata. Asa ca, dam comanda pentru niste tajine, sa aiba timp sa se faca la foc domol pana revenim noi. Asa arata la plecare....
Pe drum intalnim niste maimutele foarte dragute, dornice sa manance ceva. Mai bine le dai tu de buna voie decat sa le dai ocazia sa devina furacioase.
Trebuie sa spun ca a fost neasteptat de atenta si gratioasa cand si-a luat aluna din palma mea. M-am temut un moment ca am sa raman cu cine stie ce zgarietura.
Asa cum se poate vedea, cascada poate fi admirata si de sus. Cum nu suntem intr-una dintre tarile "foarte dezvoltate" in care nu poti face nimic din cauza regulilor de securitate, a interdictiilor, poti merge pana in buza ei. Asta daca nu ai rau de inaltime....
Doreste cineva o plimbare cu barca pana aproape de cascada?
E timpul sa ne intoarcem si sa admiram cascada si de sus. Cine poate, cine nu... mai de la distanta.
Daca plimbare cu barca nu vreti, poate un tatuaj cu henna?
Ei dar este timpul sa vedem cum arata mancarea noastra. Si nu doar sa vedem....
Excursia noastra se apropie de sfarsit. Plecam de la cascada spre Marrakech, pentru a admira din nou piata Djemaa El Fna.
Daca aveti timp, va recomand sa va pierdeti pe stradutele souk-ului de langa piata. Este o senzatie extraordinara. Mii de comercianti care incerca sa te ademeneasca cu tot felul de produse, dintre care unele chiar foarte frumoase. Atmosfera celor 1001 de nopti o regasesti pe fiecare dintre micile stradute, alei, ....
La revedere Marrakech, la revedere Maroc! Este timpul sa punem punct pentru moment excursiei nostre. O noua poveste s-a incheiat, inchidem cartea si mergem la culcare. Sunt sigura ca povestile celor 1001 de nopti vor continua...
Sper din tot sufletul ca vom reveni in Maroc. A fost foarte frumos si mai sunt atatea lucruri frumoase de vazut... desertul ne asteapta.
